Sorin Chinde, vicepreşedintele Grampet: Un mecanic de locomotivă, care se formează în trei ani, câştigă şi 2.000 de euro net lunar la noi, dar tinerii preferă IT-ul, meseriile din domeniul feroviar nu sunt atractive pentru ei

Găsirea forţei de muncă în dome­niul feroviar este o provocare, mese­riile din acest domeniu nu mai sunt atractive pentru tineri, care prefe­ră joburi în alte industrii, deşi un me­canic de locomotivă poate ajunge şi la un salariu de 2.000 de euro net pe lună la un operator privat.

Sorin Chinde, vicepreşedintele Grampet: Un mecanic de locomotivă, care se formează în trei ani, câştigă şi 2.000 de euro net lunar la noi, dar tinerii preferă IT-ul, meseriile din domeniul feroviar nu sunt atractive pentru ei

GFR, cea mai mare companie din grupul Grampet, este cel mai mare transportator privat de mărfuri de pe calea ferată.

Găsirea forţei de muncă în dome­niul feroviar este o provocare, mese­riile din acest domeniu nu mai sunt atractive pentru tineri, care prefe­ră joburi în alte industrii, deşi un me­canic de locomotivă poate ajunge şi la un salariu de 2.000 de euro net pe lună la un operator privat.

„Nu avem forţă de muncă în do­meniul feroviar. Meseriile din trans­portul feroviar nu sunt deloc atractive, deşi la noi un mecanic de locomotivă, care se formează în trei ani câştigă 2.000 de euro net lunar, dar tinerii preferă IT-ul“, a spus Sorin Chinde, vicepreşedintele Grampet în cadrul conferinţei ZF/Liberty.

Investiţia într-o locomotivă ajunge la 4 milioane de euro. La o tonă de mărfuri transportate pe feroviar sunt 5,5 tone transportate în sistemul rutier, dar până în 2030 circa 30% din măr­furile de pe rutier trebuie să transfe­rate către feroviar sau naval. Problema însă o reprezintă lipsa de vagoane, locomotive şi a forţei de muncă în domeniul feroviar.

„Această dublare de trafic în do­me­niul feroviar este imposibil de făcut acum din cauza lipsei de echipamente, a vagoanelor şi a locomotivelor, nu avem nici forţă de muncă, nu avem o politică de susţinere a producătorilor de material rulant, de încurajare a utilizării transporturilor combinate. Ar fi nevoie de investiţii de 40 de mili­arde de euro în infrastructura fero­viară în total“, potrivit lui. Efi­cienţa transportului  feroviar de marfă din România este mult sub cea a ţărilor din regiune, trenurile de marfă cir­culând cu o viteză medie de 15-17 km pe oră.

„Strategia pe infrastructura ferovi­ară până în 2025 prevede reabilitarea a 6.000 de km de cale ferată. Moderni­zarea este o poveste care a început în anul 2000 cu programul de cale ferată, dar multe proiecte sunt întârziate. În zona de transfer de mărfuri pe rutier pe calea ferată nu avem o politică, avem nevoie de dezvoltarea infra­struc­turii feroviare, venim după 30 de ani fără investiţii“.

El a mai adăugat că tot ce s-a stri­cat pe calea ferată trebuie reparat în primul rând, apoi este nevoie de mo­dernizarea principalelor coridoare, pentru ca transportul feroviar să de­vină atractiv pe mărfuri şi pasageri.

„A treia direcţie este implemen­tarea de soluţii moderne, combustibili alternativi, hidrogenul este combus­ti­bi­lul viitorului“.

„În prezent sub 40% din reţeaua feroviară este electrificată în România. De aceea, utilizarea hidro­ge­nului este viitorul, iar proiectele care prevăd utilizarea hidrogenului trebuie să fie prioritizate. În clipa în care vom avea viteză, confort pe calea ferată, destui oameni vor prefera să utilizeze transportul feroviar“.

Grup Feroviar Român (GFR), cea mai mare companie a grupului Grampet, controlat de Gruia Stoica, a finalizat anul 2021 cu afaceri de 771 milioane de lei (159 mil. euro) , în creştere cu 11,5% faţă de anul anterior, potrivit datelor publice de la mfinante.ro şi calculelor ZF. Compania raporta un profit net de 13,8 milioane de lei în 2021, faţă de 31,9 milioane de lei în anul precedent, şi 2.241 de angajaţi.

Grup Feroviar Român (GFR) este înfiinţat în urmă cu 20 de ani. Grupul din care face parte deţine fabricile Reva Simeria, Electroputere VFU Paşcani, Reloc Craiova şi Electroputere VFU Craiova. Divizia internaţională a grupului Grampet generează aproximativ 30% din cifra de afaceri anuală, grupul fiind prezent în zece ţări europene.